A fost odată...

...cică o şleahtă de câţiva prieteni/e într-un club, să-l numim "A", într-o frumoasă vineri seară friguroasă de 1 Decembrie, 2006 A.D.
Şi după ce se făcură ei confortabili stând în picioare vreo 5 minute, până se dezmeticiră că nu e nici o şansă de stat pe vreo şăzătoare, unul dintre personaje, să zicem "Constipatu' aci prezent" se 'otărăşte să facă un passo-doble pân' la tejghea să ceară ceva zamă de ploşniţe descoperite de Columb în Colorado, că deh, se uscase instalaţia în ultima lună cu (şi anume) cură de apă minerală de la robinete de prin sectoru' 5, Miserupeşti.

Acolo aşe, băjeţ şî ...fete, stau grămădiţi buluc peste bietu' jonglor ratat de dupE bar, milogindu-se toţi la el după niscaiva carmoale, de parcă se sfinţea vreun Sfânt Graal pe acolo. În fine, îmi vine rându' bine-păzit, şi cer pentru-nceput un gin tonic, calm, ca un Bames Jond cu pojar pe limbă.
Băietul valabil barman, care taman ce şifonase una bucată sticlă de suc hameios, marca Holsten, adresându-se pe un ton spirtos colegului in charge de beuturi fine, zice (în glumă sper eu): "Colega, un VAgin tonic la băiatu' aici, te rog!" (da, a zis te rog, go figure). :))

În secunda doi, nemaiavând cuvinte că eram prea ocupat să mă kko pe mine de râs, vine una dintre fetele din grupul cu care venisem pe plută până în pivniţa respectivă, inocentă, neauzind respectiva sintagmă de duh, şi îmi  bagă: "Bună, m-am hotărât, vreau un gin tonic", ea haioasă...
Barmanu', mai mult ca sigur nu s-a putut abţine să nu zică : "Colega, nu mai e nevoie, a venit..." :)).

Nuşh de ce, da' toată noaptea am râs ca apucaţii de faza respectivă.

P.S. Tipa, oricât de tonic avea ea vaGIN-ul, nu prea a agăţat nimic în seara aia. Mă gândeam că poate interesează pe careva pe aici... :P